Cadre spontane

Incerc mereu sa te sugrum
cu nevoia mea de a face pozne
faldurilor pielii tale cand
dorm incolacita
in mainile tale multe si calde
ca niste arome.

niciodata nu pot adormi intre
faldurile pielii tale
care-mi trezesc ochiul fotografic
cu diafragma, camera obscura
si de toate.

cand incapi pe mana mea
somnoros si morocanos
cand nu termini propozitii
atunci scot blitzul
si-ti ard o poza pe
piele de nu te vezi.

mereu diminetile te tin
ancorat intre tentaculele mele
nu te las sa respiri,
pentru ca in faldurile pielii tale
eu am nevoie de expunere lunga.

niciodata nu apuc sa developez
filmele din capul meu
pentru ca nu ma mai satur de facut poze,
aruncat butoiase negre inca
cat colo, in pungile cortexului.

s-o iau de la capat
cand esti adormit
pe marginea patului
ochiul meu fotografic se deschide
si ciulesc narile
ca sa-ti fac din faldurile pielii perdele

sa strecor lumina mea prin ele
sa inchid obloanele trupului
si sa ridic pleoapele-capacele
de pe ochiul fotografic.
care clipeste des.

Ca si cand ar face cu ochiul
strengarul viselor tale
sterpelindu-le
pe sest
si aducandu-le
in capul meu
camera obscura a sufletului.

Sprint de vara

Umblam împreuna cu inimile în forma

De cirese agatate dupa urechi

În toate noptile calde

Pe toate acoperisurile lumii

Cu toate vorbele încolacite

În jurul buricelor degetelor

Cu toate vorbele încolacite

Covrig sub limbile de foc

Ale verii ce rumega pasii

Nostri în tocana ei de asfalt.

Cu basmalele ei de tântari

Înfasurate în jurul încheieturilor

Noastre crosetate.



Umblam cu inimile în forma

De cirese agatate dupa urechi

Balaganind talangele tuturor

Noptilor de vara.

Daca pui urechea pe cochiliile

Asfaltuluim s-ar putea sa

Auzi toate vorbele încolacite

În jurul buricelor de degete.

Toate vorbele încolacite

Covrig sub limbile de foc

Ale verii rumegatoare.



Poza d'acilea

Paparuda

Se apropie de noi bǎlţile... Bǎlţile cu picioare de fete mestecând în ele...

Bucǎţele smulse din nebunia
Despletitǎ cu miros de mac
Cu gust de burlan cǎlit
Ce-o faci searǎ de searǎ
Deltǎ somnului.

Paparudǎ, rudǎ,
Frunzeşǎ şi hâdǎ!

Sǎ le cuibǎreascǎ fustele în gǎoacea vântului
Şi tu sǎ le faci cu ochiul cel spuzit de picuri dulci.
Din frunze ude cânte ele legǎnat
Hora picioarelor de fete mestecând în bǎlţi.

Joacǎ, joacǎ, bǎiete!
Vântu-ţi zboarǎ râu de plete!

Potoapele de vorbe prelingǎ-ţi-se prinse
între trǎznete şi acoperisuri
gǎurite de suvoaie
şi suvite de ploaie.

Cârnǎ frunzǎ, fatǎ manzǎ!
Strâmbǎ fatǎ, -n cap galeatǎ!

Vino sǎ-ţi aşezi obrajii
-n cercurile ameţitoare fǎcute de
picioare de fete din bǎlţi

Zi-le, mǎri, cu noroc,
ciur cu apǎ-n iarmaroc!

Urechile-ţi scufundate-n sunetul mǎrii
prins între cochilii de asfalt plouat
haine curg, leoarcǎ botezat,
cu nisip dintre degetele

bǎlţilor de fete despletite
ce se apropie mestecând picioarele
ploilor noastre.


Hop-ş-aşa!

Poza furata d-acilea

La-la (Is)land

Here they stand
The thorny lovers sleeping
In the weary sand.
Their traces just like limbs
Severed and broken
Littering battlefields
Of sleepless mines
Awoken.

Here on their dusty island
Blinded lovers are a-leaping
Hand knit with hand.
Their fingers clutched
Saintly the branches
Spat out by palmtrees
In their stormy dances
Shaking the coconuts tanned.

It’s here that they reprimand
The lovers not bent, not weeping,
With hopes alight all young and bland
For saving in large bowls the rains of tears
For giving birth to deep and salty pools
For cradling away the ancient fears.
They lie lids open, oh, the soggy fools!
[With their hearts playing in a marching band.]

Muşc-oraş

Picioarele mele ca nişte ciocǎnele

Bat asfaltul, îi fac vânǎtǎi.

Ia, ascultǎ, ce-ar fi sǎ-mi laşi

Degetele libere?

Sǎ te rǎneascǎ în gropi ca miriapozii,

Ca sǎ ajungǎ la sufletul

Tǎu moale şi noroios.

La ǎla din care cresc muguri de beton,

Rǎsar felinare; pe care,

Lacrimi murdare: curg maşini.

Picioarele mele te calcǎ pe faţǎ

Mai ales când plouǎ

În bǎrcuţele roşii cu barete.

Pescuit de poze acilea

Paradoacsa

Poezia mereu şchioapǎ

Dar mereu cǎlare

Pe mii de picioare

Ca un miriapod

Mergând pe apǎ.

Doi la doi la doi

Doua perechi de genunchi se lipesc una de alta
Doi genunchi din crengi cu artrita tin cele doua perechi.
Pe genunchii lui Dumnezeu stam noi toti intre faldurile acelea
de sutana.