Si ne-am strans ce mai ramasese
In grupe de bacalaureati
Doi cate doi cu voci mici tuguiate
De oboseala drese
Sa zicem rugaciuni cu vin de sfant altoi.
Marunti sunt cavalerii, martoage-imaginare,
Frati varstnici fara numar unui quijote orb.
Cu steaguri si blazoane cu diplome-n visare,
din paharel ei cu juma de gura sorb.
s-a dus un sfert deceniu cu lacrimi si ras
si spatii cu veri spintecatoare-n nenumarate gari
raman mai pieptanate de zdrente-un milion picioare
si vorbe-cotofene ce scanteie la soare.
No comments:
Post a Comment